O panglica mica, roz de carne impodobeste limba testoasei apucatoare aligator. Din cand in cand, testoasa face sa tremure panglica de carne si cand o prada potentiala cerceteaza “viermele” roz, tot ce are de facut testoasa ca sa-si ia gustarea este sa-si inchida brusc falcile cornoase.

Testoasa sta la panda, cu gura larg deschisa, pe fundul unui rau sau iaz, unde carapacea ei de culoarea malului se confunda cu vegetatia.

Traieste in sud-estul SUA si este cea mai mare testoasa de apa dulce din lume. Ajunge pana la 70 cm lungime. Doar o alta testoasa apucatoare le impune respect celor care au de-a face cu ea – testoasa apucatoare comuna sau americana. Mananca orice, inclusiv mortaciuni si alte testoase.

Daca victima e prea mare ca s-o infulece intreaga, o tine cu falcile, in timp ce o sfasie cu labele din fata.

De ce sunt animalele insulare atat de diferite de cele din alte parti ale lumii? Unul dintre motive este legat, dupa cum se vede la testoasele uriase de Galapagos, de hrana. Pe continent, testoasele trebuie sa concureze deseori cu mamiferele erbivore pentru hrana. Cand au sosit testoasele in Galapagos, acolo erau putine mamifere terestre si, deci, hrana le revenea in cea mai mare parte.

La inceput nu erau mari, dar in lipsa mamiferelor, s-a produs modificarea. Testoasele mai mari decat media au putut obtine mai multa hrana si au produs mai multi pui. Ele s-au tot marit, pana au ajuns la dimensiunile actuale. Nu se stie cum si cand au sosit.

Cea mai probabila explicatie este ca au plutit pe ocean dinspre continent pe copacii adusi pe mare de furtuni. Ca si alte reptile, pot trai fara hrana sau apa mai multe zile, ceea ce le-a ajutat probabil sa supravietuiasca. Candva s-au gasit testoase uriase si pe insule din Oceanul Indian, dar azi nu mai sunt decat cateva.

O alta curiozitate ar fi ca testoasele verzi de mare din Atlanticul ecuatorial calatoresc 2.200 km de la coasta braziliana pana la insula Ascension, ca sa se imperecheze.

(Sursele imaginilor: aici si aici)

Testoasele cu carapacea de piele sunt reptile care respira aer, dar folosesc “autostrazi” de mare adanca pentru lungile si neasteptatele lor migratii.

Testoasele care cuibaresc pe plajele tropicale din Surinam, in nordul Americii de Sud, apar deseori langa coasta Scotiei, in drum spre Oceanul Arctic, aflat la o distanta de 6.960 km. Observatiile prin satelit au aratat ca ele migreaza regulat spre nord, in cautarea meduzelor. Testoasele urmeaza contururile canioanelor si ale muntilor subacvatici, fiecare dintre ele urmand aproape acelasi traseu.

Calatoriile lor insumeaza circa 60 km pe zi. Pe parcurs ele se scufunda des, uneori pana la 1.000 m adancime, tinandu-si respiratia si ramanand sub apa pana la 40 de minute. La aceste adancimi glaciale testoasele cu carapacea de piele reusesc sa-si mentina temperatura corpului – inclusiv cea musculara – cu cateva grade mai ridicata decat apa din jur.

Multe dintre povestile despre serpii de mare de pe coasta vestica a Scotiei ar putea izvori din relatari despre testoasele cu spinarea de piele, cele mai mari testoase marine, cu o lungime de peste 2 m.

(Sursa imaginii)

Cu o carapace de pana la 1,2 m lungime, broasca testoasa uriasa de Galapagos ocupa al doilea loc din lume ca marime.

Nu se stie cum au ajuns aceste animale imense, cantarind peste 300 kg, in insulele Galapagos din apropierea coastei vestice a Americii de Sud. Erau acolo cu mult timp inainte de aparitia oamenilor – de atata timp, incat fiecare insula si-a dezvoltat propria varietate locala, cu forme de carapace distincte.

In perioadele ploioase, testoasele uriase de Galapagos intra in iazuri adanci, dar nimeni nu le-a vazut aventurandu-se in mare.

Puii testoasei verzi de mare ies din cuiburile lor subterane, situate pe o plajei a coastei costaricane, ca si cum ar urca cu liftul.

Puii de deasupra scurma tavanul, in timp ce testoasele de dedesubt pravalesc peretii, iar cele de la fundul cuibului taseaza nisipul cazut. Astfel pardoseala se ridica, tavanul cade, iar puii tasnesc spre mare.

Dar acolo ii asteapta pradatorii: vulturii negri, iguanele, crabii-fantoma si fregatele. Cativa pui de testoase reusesc sa ajunga in larg, unde insa pandesc rechinii.

Dintre supravietuitori, doar UNUL din 5.000 de pui ajunge la maturitate.