De ce sunt animalele insulare atat de diferite de cele din alte parti ale lumii? Unul dintre motive este legat, dupa cum se vede la testoasele uriase de Galapagos, de hrana. Pe continent, testoasele trebuie sa concureze deseori cu mamiferele erbivore pentru hrana. Cand au sosit testoasele in Galapagos, acolo erau putine mamifere terestre si, deci, hrana le revenea in cea mai mare parte.

La inceput nu erau mari, dar in lipsa mamiferelor, s-a produs modificarea. Testoasele mai mari decat media au putut obtine mai multa hrana si au produs mai multi pui. Ele s-au tot marit, pana au ajuns la dimensiunile actuale. Nu se stie cum si cand au sosit.

Cea mai probabila explicatie este ca au plutit pe ocean dinspre continent pe copacii adusi pe mare de furtuni. Ca si alte reptile, pot trai fara hrana sau apa mai multe zile, ceea ce le-a ajutat probabil sa supravietuiasca. Candva s-au gasit testoase uriase si pe insule din Oceanul Indian, dar azi nu mai sunt decat cateva.

O alta curiozitate ar fi ca testoasele verzi de mare din Atlanticul ecuatorial calatoresc 2.200 km de la coasta braziliana pana la insula Ascension, ca sa se imperecheze.

(Sursele imaginilor: aici si aici)

Testoasele cu carapacea de piele sunt reptile care respira aer, dar folosesc “autostrazi” de mare adanca pentru lungile si neasteptatele lor migratii.

Testoasele care cuibaresc pe plajele tropicale din Surinam, in nordul Americii de Sud, apar deseori langa coasta Scotiei, in drum spre Oceanul Arctic, aflat la o distanta de 6.960 km. Observatiile prin satelit au aratat ca ele migreaza regulat spre nord, in cautarea meduzelor. Testoasele urmeaza contururile canioanelor si ale muntilor subacvatici, fiecare dintre ele urmand aproape acelasi traseu.

Calatoriile lor insumeaza circa 60 km pe zi. Pe parcurs ele se scufunda des, uneori pana la 1.000 m adancime, tinandu-si respiratia si ramanand sub apa pana la 40 de minute. La aceste adancimi glaciale testoasele cu carapacea de piele reusesc sa-si mentina temperatura corpului – inclusiv cea musculara – cu cateva grade mai ridicata decat apa din jur.

Multe dintre povestile despre serpii de mare de pe coasta vestica a Scotiei ar putea izvori din relatari despre testoasele cu spinarea de piele, cele mai mari testoase marine, cu o lungime de peste 2 m.

(Sursa imaginii)

Puii testoasei verzi de mare ies din cuiburile lor subterane, situate pe o plajei a coastei costaricane, ca si cum ar urca cu liftul.

Puii de deasupra scurma tavanul, in timp ce testoasele de dedesubt pravalesc peretii, iar cele de la fundul cuibului taseaza nisipul cazut. Astfel pardoseala se ridica, tavanul cade, iar puii tasnesc spre mare.

Dar acolo ii asteapta pradatorii: vulturii negri, iguanele, crabii-fantoma si fregatele. Cativa pui de testoase reusesc sa ajunga in larg, unde insa pandesc rechinii.

Dintre supravietuitori, doar UNUL din 5.000 de pui ajunge la maturitate.

O populatie de testoase marine calatoreste pe distante mai mari de 2000 km, de la sursele de hrana ce se gasesc pe coasta braziliana, pana la insula Ascension, un punct minuscul din mijlocul Atlanticului.

Nu se stie de ce calatoresc testoasele atat de departe si cum de-si gasesc drumul, dar dupa ce sosesc la destinatie, pornesc intr-o alta calatorie grea, de data asta pe uscat.

In timpul noptii, fiecare femela se ridica pe valuri si ajunge pe plaja. Fara ajutorul apei, greutatea corpului ii apasa plamanii, ingreunandu-i respiratia. Ea se taraste cu mare greutate pana la varful plajei, unde nisipul are exact nivelul de umiditate potrivit pentru incubarea oualor, dar este in acelasi timp ferit de inundatiile dinspre mare.

Aici, folosindu-si inotatoarele, testoasa sapa o groapa pentru a-si face cuibul si depune un numar de aproximativ 140 de oua sferice. Umple apoi groapa, netezeste nisipul si se taraste inapoi in mare, dupa ce si-a facut datoria. Intregul proces dureaza circa doua ore si, din acel moment, ouale si testoasele care se dezvolta in interiorul lor sunt lasate in voia sortii.

Ouale sunt protejate de bunkerul lor subteran timp de noua pana la zece saptamani, dupa care puii ies simultan din oua, isi croiesc drum spre suprafata si pornesc spre mare.

Sursa: 1000 Wonders Of Nature – Reader’s Digest, 2001

Revin cu articolul.